Note to self.

I. Nu ti-o zic din auzite, sau pentru ca asta pretind sa cred. Ti-o zic fiindca te iubesc. TU, tu sa nu ma iubesti, pentru ca oamenii vin si pleaca si nu e vina lor, asa e menit sa fie. Si nu conteaza motivul pentru care iti intra in viata, sau daca vor sta pentru toata viata ori doar pentru cateva clipe, oamenii tot te vor rani.

Tu sa nu ma iubesti, nu. Pentru ca te voi face sa te simti special. Pentru ca voi fi diferita, pentru ca te voi face sa nu poti sta fara mine. Pentru ca te voi duce in locuri dragute si-ti voi fura sarutari pe neasteptate. Pentru ca vom face o multime de poze. Pentru ca o sa te distrug in cel mai frumos mod posibil. Pentru ca o sa plec din viata ta fara motiv, fara ca macar sa-ti spun.

Pentru ca iti vei pune mii de intrebari. Pentru ca vei crede ca e vina ta si nu vei dormi noptile gandindu-te la ce ai facut gresit.

Dar la sfarsit, la sfarsit vei intelege de ce uraganele poarte nume de oameni.

II.  Imi va fi mila de cea care te va iubi dupa eu o sa-ti rascolesc viata si o s-o las ca dupa un uragan. Ea va fi gata inca de la prima intalnire a voastra sa ridice bucatile inimii tale si sa le puna la un loc. Va auzi numele meu de atatea ori incat va crede ca e pentru tine ca ceva sfant, dar ii vor creste indoielile in privinta ta. 
       Se va uita la fata ta, la ochii tai goi, la buzele tale, la gatul tau si in secret se va intreba cum te atingeam eu. Si ea-ti va face aceleasi promisiuni ca mine, poate unele in plus, acelea pe care eu nu le-am putut respecta.
               Va auzi si povesti teribile, despre cum beam, despre cum fumam si la fel ca tine, se va intreba cum ai putut iubi un monstru cu chip de femeie in tot acel timp.
                     Si totusi, nu iti vei putea gasi alinare in ea, caci nu-mi poate completa prezenta, spiritul, fantoma. 
        La sfarsit va intelege de ce inca nu te uiti in dulapul cu haine sau de ce nu te uiti sub pat, va intelege ca peste tot esti bantuit de amintirile cu mine.